arheologie/cta

2009-02-17T21:28:00.003+01:00

În anul 2008 am avut ocazia să efectuez săpături în valul Mare de pământ care traversează Dobrogea de la Constanţa la Cetatea Pătului, lângă Cernavodă. Acesta este raportul de săpătură:

Valul mare de pământ este o construcţie cu scop defensiv care străbate Dobrogea pe aliniamentul Valea Carasu de la Vest la Est. Căpătul vestic al Valului se află la Nord de Cetatea Pătului (între Chirnogeni şi Cernavodă), pe malul Dunării. În primii patru Km ai traseului suprapune Valul Mic de Pământ. După ce se separă de Valul Mic, la 3 km distanţă de acest punct, Valul Mare de Pământ se apropie de traseul Valului de Piatră, cu care merge în paralel, aflându-se la sud de acesta, până în dreptul gării Dorobanţu de unde se distanţează de valul de piatră pentru ca traseele celor două construcţii să se apropie din nou lângă Constanţa. Între punctele „Gura Ghermelei” şi „La Pietre”, pe o lungime de 13 km lipseşte. Astfel lungimea sa totală este de 41 de km, ceea ce îl face să fie cel mai scurt din cele trei valuri transdobrogene.
Valul Mare de pământ este prevăzut cu un şanţ de apărare dispus pe latura sa nordică, şanţ de apărare cu o lăţime medie de 8 m iar adâncimea diferă în funcţie de zona în care se efectuează cercetarea. Înălţimea sa actuală depăşeşte 8 m în sectorul Medgidia, pentru ca la intrarea în Constanţa să atingă aproximativ 2 m. Spre S valul prezintă un al doilea şanţ, fără caracter defensiv, al cărui rol a fost acela de zonă de exploatare pentru pământul necesar construcţiei valului.
Tot cu caracter defensiv poate fi menţionată şi existenţa 63 de castre şi castele. Castrele sunt fortăreţe mari, în număr de 36, cu dimensiunile medii de 150x150m, şi se află pe latura de sud a valului. Castelele sunt mai degrabă puncte de observaţie de dimensiuni mici, 55x22m, care au latura frontală pe val. Faptul că două dintre aceste castele sunt construite în interiorul castrelor ridică problema existenţei a cel puţin două faze constructive pentru Valul Mare de Pământ. Distanţa medie dintre fortificaţii este de aproximativ 650 de m.
În sectorul cercetat, din apropierea Lafarge Medgidia, Valul Mare are o lăţime de 25 de m iar şanţul de apărare are lăţimea de 8 m. Dacă este să vorbim despre noutatea adusă de cercetările de anul acesta de la Medgidia putem menţiona faptul că s-a reuşit determinarea modului în care a fost construit Valul Mare de pământ, cel puţin pe o parte din lungimea sa. Astfel în momentul efectuării săpăturilor s-a putut determiona că a fost folosită aceaşi tehnică constructivă ca şi la digurile de protecţie actuale, adică pe nivele de pământ galben bine bătătorit. O altă noutate vine din descoperirea unui miez de piatră de dimensiuni mici, asemănătoare cu pietrele folosite astăzi pentru construcţia patului tramei stradale, miez legat cu pământ galben. Acest miez se ridica pe o înălţime de 3-4 m, în zona centrală a valului, fiind acoperit de succesiunea pământ negru, pământ galben curat. Lăţimea miezului este de 8 m din cei 25 ai valului.
O altă noutate adusă de aceste cercetări este descoperirea unei „locuinţe fortificate” de epocă otomană. Aceasta suprapune şantul valului, fiindu-i surprins o parte din zidul exterior de pe latura de Est, cu lăţimea de 2 m, ca şi 3 camere cu podea de piatră. Pietrele acestei construcţii au fost aduse din pietrele Valului de Piatră, care se află la 40 de m la Nord de Valul Mare de Pământ.
În sectorul cercetat, Valul Mare de pământ a fost puternic afectat de intervenţii antropice. În primă fază a fost folosit ca resursă de pământ galben, ca adăpost de stâne, drumuri de acces către plantaţia de vie, iar de curând ca resursă de pământ pentru marcarea limitei de N a carierei Lafarge. Astfel, pe o distanţă de 500 de m liniari au putut fi numărate 5 asemenea acţiuni distructive de diferite dimensiuni. La încheierea cercetărilor, cu sprijinul Lafarge, cele 5 distrugeri au fost reîncărcate conform măsurătorilor topometrice realizate. Atunci când a fost făcută acestă încărcare s-a păstrat linia de marcaţie rezultată din măsurători, valul fiind refăcut, în totalitate, conform planului de situaţie. Astfel s-a reuşit păstrarea limitelor exacte ale valului, pământul adus fiind atent aşezat, fără a se crea vreo deviaţie de la traseul iniţial ca şi păstrarea unei înălţimi cât mai corecte, în funcţie de situaţia din teren.

2009-02-17T21:27:00.000+01:00

2009-02-17T21:25:00.000+01:00

2009-02-17T21:22:00.001+01:00

Tha same, much closer

2009-02-17T21:19:00.001+01:00

Vatra- Detaliu

2009-02-17T21:16:00.000+01:00

Vatră Rituală în incinta necropolei

raport cercetare Meddia necropola getica

2009-02-17T21:13:00.002+01:00

RAPORT SUPRAVEGHERE / CERCETARE ARHEOLOGICĂ LAFARGE ROMCIM MEDGIDIA, PUNCTUL CARIERĂ, 2007

Ca urmare a încheierii unui contract de supraveghere arheologică între sc Deprom Srl Constanţa şi Lafarge Romcim Medgidia a fost efectuată supravegherea arheologică în punctul cariera Medgidia. În anul 2006 în zona ce urma să intre în exploatare în 2007 au fost observate materiale ceramice rezultate de la decoperta mecanică, necesară începerii exploatării carierei pe platoul superior. Drept urmare a fost convenit între contractor şi beneficiar ca în anul 2007 să se execute pe platou un sondaj, necesar determinării existenţei si tipului de sit căruia îi aparţineau materialele ceramice. În urma acestei convenţii beneficiarul a anunţat intenţia începerii exploatării şi a cerut supravegherea arheologică a lucrăriilor. Dând curs cererii ne-am deplasat la punctul de lucru unde într-un profil(cel de N) am observat prezenţa de materiale ceramice de epocă elenistică şi o groapă de unde sa presupus că ne aflăm în prezenţa unui mormânt.
Cu acordul şi cu sprijinul beneficiarului s-a luat hotărârea trasării mai multor secţiuni şi casete acolo unde era cazul.
Datorită faptului că pe platou se efectuase deja o semidecopertă(nu fusese atins pamântul galben pe toată suprafaţa) şi pentru a ajuta beneficiarul să recupereze timpul pierdut datorită stopării lucrărilor din cauza săpăturilor arheologice s-a hotărât ca decopertarea mecanică a platoului să se efectueze în continuare. Această decopertare nu a afectat complexe arheologice deoarece în zona respectivă nu au fost identificate urme de locuire, situl fiind doar de tip necropolă. Întreaga decopertare s-a efectuat sub supraveghere arheologică, cu ocazia aceasta putând fi identificate şi zonele care necesitau descărcare de sarcină deoarece mormintele sunt toate săpate în galben groapa fiind astfel uşor de identificat în suprafaţa plană datorită diferenţelor cromatice ale umpluturii.

Caseta 1.

S-a considerat necesar în prima fază cercetarea mormântului observat în profilul de nord al platoului, acesta aflându-se în pericol de surpare.
Ca urmare s-a trecut la trasarea unei casete cu dimensiunile de 2,5/1,5 m. până la adâncimea de -1,9m s-a săpat la cazma(datorita necesităţii respectarii normelor de protecţie a muncii pamântul negru in acesta zona de margine nu a fost decopertat având grosimea de 0,30/0,40m pâna la galben). După aceea a fost efectuată o răzuială a suprafeţei cu ocazia căreia a fost observată ceea ce ramasese in situ din groapa mormântului, mormânt ce a fost notat M1.
Dimensiunile gropii: l=1,5m
L=0,60m
Fundul gropii apare la -1,4m.
Forma gropii nu a putut fi determinată(înclinăm spre o formă ovală cu laturile alungite pe directia N-S).
Pe toată suprafaţa gropii apar în succesiune o grupare alcătuită din pietre, sub ele resturi ceramice(ceramica greacă şi lucrată la mână nearse şau puţin arse secundar) şi numeroase oase de mamifere mari(selenodonte) precum şi o mandibulă ce pare a aparţine unui carnivor.
Impresionează cantitatea de material ceramic de import(resturi de la cel puţin 3 amfore) şi de material osteologic depuse ca ofrande. Spre fundul gropii apar resturi de cenuşă si oase calcinate foarte bine(aproape de vitrificare), ca urmare M1 a fost definit ca mormânt de incineraţie. Nu a fost descoperită urna funerară.Ca inventar mai poate fi menţionată şi o fusaiolă de lut bitronconocă.
M1 se datează după o stampilă rodiana din perioada Ib-Ic la mijlocul secolului 3 ach.

Secţiunea I(SI).

Se află pe latura de V a suprafeţei cercetate şi este orientată N-S. Are dimensiunile de 2/18m. Datorită descoperiri la aprox 2m de marginea de S a sectiunii a unei aglomerări de material ceramic s-a hotărât trasarea unei casete de 1/2m.

Caseta 2.

Diametrul maxim este de 2,5m, forma gropii este ovală iar adâncimea de -0,40m(zona a fost decopertată mecanic). În umplutura gropii au fost descoperite puţine materiale ceramice lucrate cu mâna şi resturile unui os lung de animal aflat într-o stare proasta de conservare.Cu toate că nu apar resturi osoase umane(nici inhumate nici incinerate) nu excludem posibilitatea să ne aflăm în faţa unui complex arheologic cu caracter funerar sau ritual.

Nu au mai fost descoperite alte complexe arheologice.

Caseta 3.

S-a considerat necesară deschiderea ei deoarece în zonă au aparut materiale ceramice de import si lucrate cu mâna. Dimensiunile sunt de 2/2m.
Forma gropii este ovala cu diametrul maxim de 1,5m. La – 0,20m apare fundul gropii. Umplutura era formată doar din pamânt negru fară cenuşă sau materiale osteologice. Caracterul nu a putut fi determinat.

Caseta 4.

Dimensiunile finale ale casetei sunt de 3,2/2,2m. În apropiere de marginea de N a casetei la adâncimea de -0,10m apare o puternica zona de arsură care pe marginea de S se termină cu o groapa de cenuşă.
Forma si dimensiunile zonei de arsură sunt cele ale unui semicerc cu raza de 1,1m. Costructiv apare ca resturile unei vetre de lut ars asezată pe un pat de pietre. Lipsesc urmele lutuielilor, ceea ce ne facem sa credem ca nu reprezinta resturile unei vetre în sensul clasic al termenului. Deasemea pentru caracterul special al acestei consructii pledează si prezenţa pe patul ceramic a 2 vase lucrate cu mâna din care unul puternic ars secundar fiind practic imposibil de recuperat(se afla într-o poziţie relativ centrala) cel de al doile având fragmente din el împrăştiate pe toată suprafaţa de S . Orientarea patului este N-S cu alveolarea spre V, marginea de S prezentând ca o continuare organică groapa de cenuşă. În umplutura gropii nu au fost descoperite nici un fel de materiale arheologice.
Menţionăm că nicăeri în apropiere nu au fost descoperite resturi constructive care să ne arate ca ne aflăm în vecinătatea vreunui tip de suprafaţă locuibilă.
Caracterul acestui complex urmează să fie determinat.

Secţiunea II(SII).

Se află pe latura de N a suprafeţei cercetate şi are dimensiunile sunt de 3/40m fiind orientată V-E.

SII,1: L=1,5m
l=3m
Apare la 2 m de capătul de V al sectiunii. S-a considerat necesară adâncirea în această zonă deoarece au apărut la prima cazma materiale ceramice deranjate. S-a săpat până la adâncimea de -0,60m fără a se descoperi vreun complex arheologic.

SII,2.
La decopertarea mecanică zona s-a lasat, de aceea s-a considerat necesară adâncirea mai mult de o cazma.
L=3m
l=2m
Adâncimea – 0,40m.
Nu au fost descoperite nici un fel de materiale arheologice.

SII,3=M2.

Dimensiuni:L=2m
l=1,5m
Groapă marcată printr-o piatra de dimensiuni medii. Apare la -0,40m. Forma gropii este ovală prezentând laturile alungite pe direcţia N-S cu diametrul de 0,70m/0,80m. La fel ca la M1 au apărut o aglomerare de pietre sub care apar numeroase materiale ceramice elenistice şi lucrate cu mâna, resturi de oase calcinate puternic precum şi material osteologic de natură animală depus ca ofrandă. Pe latura de vest a gropii a apărut un vârf de la ceea ce a fost probabil un cuţit de Fe. Pământul de uplutură al gropii prezintă resturi de cenuşă şi cărbune în amestec cu pământ ars şi pământ galben. Nu a fost descoperită urna funerară.

SII,3=M3.

Dimensiuni: 2/2m
Forma gropii este patrulateră puternic deformată la capete aflată pe direcţia N-S cu dimensiune : l max.125cm şi lungimea max. de 175cm
Adâncirea a fost determinată de descoperirea în acesta zonă a unei aglomerări de material ceramic. La -0,4m a apărut o toartă de amforă care marca un mormânt.
Umplutura gropii este alcatuită pe langă cele descrise mai sus şi din resturi de oase calcinate puternic, pământ negru, pământ puternic ars, ceramică la mână nearsă secundar şi resturi osoase de animal.
O situaţie interesentă apare în zona oarecum mediana a gropii unde într-o suprafaţă de mici dimensiuni a apărut un craniu de ceea ce pare a fi mistreţ, imediat sub el aflându-se o zonă puternic arsă(ca o gropă) iar în interiorul acestei arii numeroase oase arse pâna la vitrificare.
Pe latura de NV mai apare o zonă de arsură, fară a avea însă vreun material de natură arheologic-rituală.

2009-02-17T21:11:00.001+01:00

Alături de je se află si inventarul M1

2009-02-17T21:01:00.002+01:00

În incinta Lafarge din Medgidia-Constanţa se află mai multe puncte arheologice. În acesta fotografie se poate observa M1 din cadrul unei necropole getice de incineratie. Inventarul acestui mormânt este foarte bogat, mai exact 3 amfore elenistice, din care una rodiana ştampilată, din grupa Ib-Ic

zidul

2007-05-04T19:04:00.001+02:00

la zidul de incintă roman al cetaţii Tomis

2007-05-04T19:02:00.000+02:00

2007-03-23T10:00:00.000+01:00

Acu chiar muncesc

prima zi la Costineşti

2007-03-23T09:54:00.000+01:00

2007-03-23T09:52:00.000+01:00

2007-03-23T09:51:00.000+01:00

Podina SL2

2007-03-23T09:48:00.000+01:00

SII, C2, Costineşti 2006

2007-03-23T09:47:00.000+01:00

2007-03-23T09:45:00.000+01:00

cap statuetă Tanagra, descoperită în nivelul de distrugere al SL2

2007-03-23T09:38:00.000+01:00

Raport preliminar cercetare-supraveghere arheologică
COSTINEŞTI

I. Supraveghere:

În urma inundaţiilor din toamna 2005 din localitatea Schitu-Costineşti a fost luată hotărârea începerii unor lucrări de construcţie în regim de urgenţă, lucrări intitulate ,,Amenajarea Complexă pentru Atenuarea Viiturilor şi Refacere Plaja şi Faleza Costineşti”. A fost eliberată de către C.L. Costineşti autorizaţia de construcţie Nr 218/28.12.2005. În luna august 2006 AN „APELE ROMÂNE”DAD-Litoral, a solicitat supravegherea arheologică a lucrărilor aflate deja în curs de desfăsurare încă din luna mai a aceluiaşi an. Lucrările au afectat în zona de identificat in proiecul de construcţie ca Baraj de pământ Valea Costineşti o aşezare deschisă de tip greco-indigen. Ca urmare a observării distrugerii efectuate asupra aşezării antice de către constructor s-a cerut transformarea autorizaţiei de supraveghere arheologică în autorizaţie de cercetare. Cercetarea s-a efectuat în perioada august-octombrie 2006.
Constructorii au acordat tot sprijinul în realizarea săpaturilor arheologice efectuate pe perimetrul aşezării precum şi în recuperarea materialului arheologic rezultat în urma distrugerii de pe aşezare.
Pe cuprinsul şantierului de construcţii nu au mai fost afectate alte complexe arheologice.

Rezultatele cercetării sunt în curs de publicare

arhg. Petre Colţeanu

2007-03-23T09:33:00.000+01:00

2007-03-22T20:31:00.000+01:00

no comment

2007-03-22T20:01:00.000+01:00

tot costinesti

2007-03-22T19:57:00.000+01:00

tot la munci, de data asta la costinesti. fac pe sefu

2007-03-22T19:50:00.000+01:00

o zi de muncă

şantul e in cta,

cică salvare

2007-03-22T19:48:00.000+01:00

moi sau je